una din locuri similare cu Padurea

Tot asistentul si
studentul la medicina afla cand ajunge la psihiatrie, ca atunci cand alcoolicii
se lasa de baut, se intampla sa aiba vedenii... si ca a vedea soareci este una
dintre cele mai obisnuite vedenii pe care le au alcoolicii. Na, asta este
teoria. In practica...



Acum nu foarte
multi ani, intr-o clinica universitara de psihiatrie se interneaza un pacient
alcoolic. Dupa 2 zile de la internare pacientul spune medicului de salon ca a
vazut soareci in salon. Drept urmare, i se administreaza medicatie pentru
vedenii. Zilele urmatoare, in fiecare dimineata este intrebat daca a mai vazut
soareci. Si pentru ca el spune ‘da’, se cresc dozele in fiecare zi. Pana in
ziua in care se face vizita mare, adica vizita cu profesorul si toata suita de
medici si rezidenti din clinica... La vizita mare, profesorul cu importanta, il
intreaba pe pacient daca a mai vazut soareci. La care pacientul raspunde: “Da,
uite-l!” si arata cu degetul soarecele, cat se poate de real, care se plimba pe
tevile de la calorifer.

Prin Spitale sunt cunoscute
cazurile de bolnavi și mai ales bolnave cu tot soiul de nevroze, dar
care se cred cu boli grave. La femei e mai frecvent, la bărbați însă e
mai grav, te doare mintea să vezi ce pot debita. La unii dintre ei
cauza e și scăderea "bărbăției" la o anumită vârstă. În primul meu an
pe secție am observat pe la vizitele mari pe saloane că medicii mai
vechi, când prezentau profului cazuri de genul ăsta, se exprimau cam în
felul următor:
-Aici este XY, în vârstă de 45 de ani, acuză cefalee
difuză, vertij nesistematizat, tulburări de somn ... Examenul obiectiv
este normal, tomografia la fel etc.
-Mda... cred că are nevoie de
ceva ARP-uri (pronunțat arepeuri, și cu un ton foarte serios, la care
toți medicii bătrâni dădeau din cap, aprobator).
-Da, un ARP ar rezolva problema - mai spunea altul.

Ăștia
mai tineri ne uitam unul la altul, căutam prin cărți, agende, să ne
luminăm ce mama naibii o fi însemnând prescurtarea aia, de la ce
medicament sau tratament provine. Efectiv mi-era jenă să întreb, să nu
par idiot că nu știu ceva atât de elementar. Mai trec vreo câteva luni,
începem și noi să prezentăm cazurile în timpul vizitei, că deh, mai
știam și noi câte ceva. Acum imaginați-vă o rezidentă de anul 1, colega
mea, figură foarte serioasă, genul de tocilară... prezintă primii 3
bolnavi din salon cu o viteză de 10 silabe pe secundă, al 4-lea era
unul de-ăsta cam nevrotic. Spune fata ca la carte pe nerăsuflate toată
Foaia de Observație pe de rost, toată lumea mulțumită, când... ce idee
are ea, ca să impresioneze toți specialiștii și primarii cu profesorii
în frunte, ia să se prefacă și ea că știe cum e cu tratamentul
enigmatic. Așa că finalul prezentării ei sună cam așa: Pacientul se
află în prezent pe un tratament cu antiinflamatoare nesteroidiene,
anxiolitice... și ne-am gândit să asociem și un ARP (arepe). La care
izbucnește un râs greu de descris ... cauza lui am aflat-o toți bobocii
după vizită. ARP însemna de fapt aparat de ridicat poola.